Autoarea cartii ”Cancerul, o calatorie prin urechile acului”. Final de jurnal…
(Foto: Ileana Gafton, Crăciun 2020)
Cancerul în vreme de pandemie (3)
Eu am să scriu cât pot. Nu mă simt bine deloc.
Geamul salvator (12.04.2021)
Cel mai greu a fost faptul că pandemia mi-a tăiat dreptul să-mi văd familia. Nu aveam nici cum să-i văd pe ai mei. Trei săptămâni i-am văzut doar pe camera telefonului. La un moment dat, mi-am dat seama că pot veni să mă vadă dacă înconjurau clădirea. Am numărat cu fiica mea geamurile din spatele clădirii. Erau foarte multe la Spitalul Militar din Brașov. Cine cunoaște zona știe ce vorbesc. Am scos mâna pe geam ca să identifice geamul la care stau. Așa m-au găsit. Fiica mea a venit cu nepoțica. Vă dați seama ce am simțit să-i văd în carne și oase. Și acum mă trec fiorii. La propriu, nu numai mental. Și aici am avut o problemă, deoarece fiind spital militar, geamurile erau blocate ca să nu sară pe geam și să fugă militarii din spital. Mi s-a părut ciudat, dar n-ai ce-i face. Geamul se deschidea cât să scoți numai capul pe el, nu și umerii și corpul,așa că eu puteam să-mi văd familia numai dacă stătea fix în fața mea. E bine și așa. I-am mulțumit lui Dumnezeu pentru tot și am zis „Slăvit fie Dumnezeu, Slăvit fie Dumnezeu, Slăvit fie Dumnezeu, în numele Tatălui, al Fiului, al Sfântului Duh, Amin.”
Doamne ajută la toată lumea și m-am rugat pentru toți bolnavii și pentru toți cei care mă îngrijesc.
Continuarea