CREDINTA SI PATRIOTISM

Felicitari SABINEI ELENA din Covasna, fetita de 15 ani care poarta tricolorul romanesc!

sabina-elena-voi-continua-sa-port-tricolorul-la-scoala-este-dreptul-meu-de-exprimare-a-constiintei-18448522

INDEMN FRATESC
Sfantul Ioan Iacob Hozevitul

Fii pribegi ai tarii mele,
Necajiti intre straini,
Nu uitati menirea voastra
De Romani si de Crestini.

Legea noastra stramoseasca
Si pamantul romanesc,
S-au pastrat cu multe jertfe,
Care nu se pomenesc.

In prigoanele pagane
Si-n vartejul cel barbar
Sangele curgea siroaie
Pe al Patriei Altar.

Cati nu mor pentru credinta,
Aparand acest pamant,
Ori prin aspra nevointa
Stie numai Domnul sfant.

Ca furtuna cea de veacuri
A cumpitului necaz,
Nu-i lasa pe vii sa stearga
Lacrima de pe obraz.

Carturari n-au fost pe-atuncea
Ca sa scrie viata lor.
Au in schimb in ” Cartea Vietii ”
Numele nemuritor !

Sf Ioan Iacob Hozevitul

BOBOTEAZA LA SCHITUL SF ILIE BERZUNTI, 6 ian. 2013

BOBOTEAZA la SCHITUL Sf. ILIE Berzunti (Jud Bacau)P1170736

P1170755

La „schitul de pe acoperisul Judetului Bacau”, pe cel mai inalt versant locuit al Carpatilor de curbura, in miezul iernii generoase (iarna-i grea, omatul mare, semne bune anul are!), Parintele Isaia si calugarii au ridicat o cruce pentru Boboteaza, asa cum nu s-a mai vazut:  cu ajutorul Domnului – care a dat vremea numai buna pentru lucrarea lor -, cruce de gheata care concureaza in inaltime cu clopotnita, care ajunge la stresinile bisericii zvelte care tinde spre cer! Astazi, la Botezul Domnului, se sfintesc apele, iar in varful muntelui, in miezul iernii,  se sfinteste si apa inghetata care a luat forma Crucii – Botezul pregatind Jertfa Mantuitorului, Cel care va ridica pacatele lumii!

P1170761

P1170730

Glasul Domnului peste ape striga graind: veniti de luati toti Duhul intelepciuni, Duhul intelegerii, Duhul temerii de Dumnezeu, al lui Hristos, Celui ce S-a aratat!

P1170812

P1170816

Astazi firea apelor se sfinteste si se desparte Iordanul si isi intoarce curgerea apelor sale, vazand pe Stapanul botezandu-Se!

P1170828

Ca un om ai venit la rau, Hristoase imparate, si botez ca o sluga a lua te sarguiesti bunule, din mainile Mergatorului inainte, pentru pacatele noastre, iubitorule de oameni!P1180017

Catre glasul celui ce striga in pustie, gatiti calea Domnului, venit-ai Doamne, chip de rob luand, Botez cerand, cela ce nu stii de pacat! Vazutu-te-au apele si s-au temut, cutremuratu-sa Mergatorul inainte, si a strigat graind: Cum va lumina sfesnicul pe lumina? Cum isi va pune mana robul pe Stapanul? Sfintesate-ma pe mine si apele, Mantuitorule, Cela ce ai ridicat pacatul lumii.

(troparele Bobotezei, facerea lui Sofronie, Patriarhul Ierusalimului; Minei, ianuarie).

P1170886

P1170889

P1180027

Acolo sus in varful muntelui, pe un ger cumplit – gerul Bobotezei ! – slujba de sfintire a Aghiazmei Mari a fost mai frumoasa ca oricand! Pentru cateva minute, cerul gri s-a deschis si cateva raze de lumina ne-au incalzit sufletele tremurande, proabil la momentul in care urechile noastre nu puteau sa auda : Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru carele bine am voit!

Mare esti Doamne si minunate sunt lucrurile Tale si nici un cuvant nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale!

Maria Chirculescu

Miriam Turism

O zi cu Alexandra (Manastirea Marcus)

28 decemrie 2012: o zi cu Alexandra 

Alexandra, Man Marcus 1

Pe Alexandra o stiu inca din prima zi cand a fost data in plasament la Asociatia de Binefacere Sfanta Iustina de pe langa  Manastirea Marcus – in 26 iunie 2003. Avea pe atunci 4 luni, era „mare” cat o sticla de doi litri, avea niste ochi negri imensi, cu un strabism accentuat si alte probleme majore de sanatate (unele inca nerezolvate) si a venit la orfelinatul manastirii in lotul celor 8 fetite nou-nascute, abandonate de mamele lor in maternitatea din Brasov. Nici nu avea certificat de nastere, asa incat a fost usor ca, in afara numelui cu care era inregistrata in evidenta spitalului – Alexandra – sa ii dam si numele Maicii Domnului, Maria, punand-o astfel sub binecuvantatul ei acoperamant ( de altfel al doilea hram al Manastirii Marcus este  Acoperamantul Maicii Domnului). Botezul a avut loc in data 12 iulie, ziua de pomenire a Icoanei Maicii Domnului Prodromita de la Schitul romanesc din Muntele Athos, intarind protectia astfel gandita! (icoana in care chipurile Maicii Domnului si ale Pruncului Iisus s-au pictat singure, in mod miraculos). In primii ei ani i-am stat alaturi Alexandrei, apoi viata mea a luat o turnura neasteptata si nu am mai putut tine legatura, multa vreme. Cum Maica Stareta Serafima apare uneori la TV impreuna cu fetitele, in reportaje, am putut sa urmaresc de la distanta cresterea fetitei si am constatat astfel ceea ce stiam deja – ca a ramas cea mai vesela si vorbareata dintre toate micutele si ca a devenit „purtatorul de cuvant” al lor, pentru ca aproape numai ea… da interviurile! In ceea ce ma priveste, Alexandra, surprinzator, nu m-a uitat si in ultima vreme mi-a tot trimis vestitori sa ma cheme la ea! Asa incat acum, imediat dupa Craciun, am pornit spre Manastirea Marcus sa o intalnesc, fara insa sa ii dau de stire!

Alexandra 1

Am plecat de acasa cu noaptea in cap, am mers prin ceata laptoasa a iernii in sarbatoare si am ajuns la asezamantul de la manastire cand fetitele abia se trezisera… La biserica se slujea Sfanta Liturghie, am intrat si ne-am inchinat ( si biserica pare mai mica, dupa atatia ani de absenta…), apoi am mers in casuta copiilor. Era la fel de calda si de frumos impodobita, cum o stiam! Alexandra a coborat emotionata (ma vazuse pe geam) si s-a lipit de mine… Atatia ani de absenta s-au topit dintr-o data, pentru ca aveam senzatia ca ne-am despartit doar ieri! Este uimitor ce poate face dragostea si rugaciunea fierbinte a unui copil – pentru ca eu sunt convinsa ca Alexandra s-a rugat cu tot sufletelul ei pentru mine, in toata aceasta perioada! I-am dat rochita rosie (ii sta foarte bine in rosu) si fesul de la Sfantul Serafim din Rusia – sa ii fie de ajutor cand face problemele de matematica! – si ne-am bucurat una de alta,

Alexandra, Elena, Maria, Mihaela si Nicoleta

iar apoi m-am bucurat sa revad si celelalte fetite, pentru ca pe toate le cunosc de ani si ani!

Asociatia de Binefacere Sf Iustina, Man Marcus, dec 2012 Maica Stareta Serafima, Alexandra si Pr Cristian  Alexandra 3 In salonul de zi - Asoc Sf Iustina, Man Marcus

Maica Stareta Serafima a venit si ea si ne-a intampinat cu bucurie – si cateva ore au trecut fara sa bagam de seama, cu fotografii vechi pe masa, rememorand anii frumosi dar dificili ai inceputului acestei lucrari de binefacere – lucrare a Bunului Samarinean, asa cum o denumea pe atunci Parintele Nil, cel care i-a stat alaturi Maicii Starete inca de la inceputuri si care acum in noiembrie a trecut la Domnul… Fosta sala de mese are aceleasi icoane, la loc central fiind aceea a Sfintei Mucenite Iustina, protectoarea fecioarelor (sarbatorita odata cu Sf Ciprian), sfanta care patroneaza asociatia de binefacere prin care fetitele vietuiesc alaturi de Mananstirea Marcus. In plus, acum sala este pregatita pentru ore de curs, cu tabla moderna, cu calculatoare la care fetitele chiar stiu sa lucreze ( si-au pus singure niste filme cu desene animate cat am stat noi de vorba), cu o fotografie pe perete a Parintelui Arsenie Boca ( cel care facuse proorocirea ca in aceasta poiana vor canta ingerii!), iar peste toate, sus, un mic tricolor romanesc! Credinta si patriotism – cati dintre noi stim sa ne crestem acasa copiii in acest spirit, cu aceste repere esentiale ale vietii?

Asoc Binefacere Sf Iustina, Man Marcus, dec 2012.1 Asoc Binefacere Sf Iustina, Man Marcus, dec 2012.2

Asoc Binefacere Sf Iustina, Man Marcus, dec 2012.3 Asoc Binefacere Sf Iustina, Man Marcus, dec 2012.4 Rugaciunea inainte de masa, Asoc Sf Iustina Alexandra 6

Am luat masa impreuna, apoi am iesit in curte, Alexandra facandu-ne o surpriza de proportii: stie sa bata toaca atat de frumos, incat a luat locul doi la un concurs tematic national!

Toaca. Alexandra 1 Toaca. Alexandra 2 Toaca. Alexandra 3 Toaca. Alexandra 4

Si am primit de la ea o felicitare pe care mi-o pregatise din timp (fara sa stie daca vin sau lipsesc si anul acesta de sarbatori)

Felicitari facute de fetitele de la Orfelinatul Man Marcus Maria Alexandra , felicitare 1 Alexandra , felicitare 2

pe care a scris: „Pentru Nasa mea, te iubesc! Alexandra!” Si eu te iubesc, Alexandra, si fii sigura ca am redescoperit drumul catre tine!

Alexandra, Manastirea Marcus, 28 dec 2012

SA CRESTI MARE, ALEXANDRA, Maica Domnului fie cu tine, ca si pana acum! LA MULTI ANI!

Blogul copiilor de la Manastirea Marcus: http://www.ingeriidelamanastire.blogspot.ro/

icoana-maicii-domnului-prodromita

Maria Chiculescu

Miriam Turism

Parintele NIL a trecut la Domnul…

Parintele NIL, duhovnicul Manastirii Marcus, primul meu duhovnic…

Parintele NIL, Man. Marcus, anul 2002

Pt ca n-am stiut si n-am putut sa ii aduc o floare la inmormantare: un ultim omagiu celui care a fost cu adevarat primul meu indrumator duhovnicesc, celui care s-a straduit din rasputeri sa imi curete buruienile sufletului, crescute salbatic si in mare neoranduiala…

Dumnezeu sa il ierte, sa il odihneasca si sa il aseze intre dreptii Sai!

A trecut la Domnul duminica aceasta, cand ii sarbatoream pe Sf Mare Mc Ecaterina si Sf Mercurie ( 25 nov), in Duminica a XXXa dupa Rusalii, cand s-a citit:

12. Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare,
13. Îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora, dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi.
14. Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii.
15. Şi pacea lui Hristos, întru care aţi fost chemaţi, ca să fiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; şi fiţi mulţumitori.
16. Cuvântul lui Hristos să locuiască întru voi cu bogăţie. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi, cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I, în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti.

Ep catre Coloseni, III, 12-16

si

18. Şi L-a întrebat un dregător, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci?
19. Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu.
20. Ştii poruncile: Să nu săvârşeşti adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.
21. Iar el a zis: Toate acestea le-am păzit din tinereţile mele.
22. Auzind Iisus i-a zis: Încă una îţi lipseşte: Vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri; şi vino de urmează Mie.
23. Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat.
24. Şi văzându-l întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în împărăţia lui Dumnezeu!
25. Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu.
26. Zis-au cei ce ascultau: Şi cine poate să se mântuiască?
27. Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu.

Luca XVIII, 18-27

DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA!

PS: Un portret facut de Formula AS: http://www.formula-as.ro/2008/802/spiritualitate-39/iarna-la-manastirea-marcus-9034

Sf Antipa de la Calapodesti / Man Valaam (10 ianuarie)

Sf Cuvios Antipa de la Calapodesti

In brosura “Scurt indrumator pentru pelerinii romani”, editat de Schitul romanesc Prodromu de la Sf Munte Athos, exista o scurta insemnare, langa un portret in alb-negru: “ Un ostenitor si apropiat al Staretului Nifon ( de la 1851 la 1870, ctitorul si primul staret al Schitului romanesc Prodromu) a fost ieromonahul Antipa de la Calapodesti-Barlad – Romania, duhovnic imbunatatit si mult cautat de credinciosi. Fiind trimis de mai multe ori in Rusia pentru strangere de ajutoare, in cele din urma a ramas acolo si s-a stabilit la Manastirea Valaam, unde a dus o viata de aspra nevointa si sfintenie. Dupa moarte, osemintele sale s-au aflat binemirositoare, Biserica Rusa l-a socotit Sfant si l-a trecut in randul Sfintilor, fapt recunoscut apoi si de Patriarhia Romana, cu prilejul canonizarii Sfintilor Romani. In luna mai 1998, staretul actual al manastirii Valaam, arhim. Pangratie, facand un pelerinaj la Sfantul Munte Athos, a venit si la Prodromu si ne-a adus doua particele din moastele cuv. Antipa, binecuvantare pentru obstea de unde a iesit Cuviosul.”

Valaam este o insula situata pe Lacul Ladoga, in nordul Rusiei,   locuita doar in proportie de 10%, restul fiind salbaticie; incepand cu sec 10 acolo s-au infiintat manastiri, ajungand sa fie de fapt loc de mucenicie, de aproape 80 de ori manastirea fiind cotropita si distrusa complet de suedezi in drumul lor spre Novgorod si apoi refacuta din temelii. Ultimii martiri au fost cei facuti de sovietici, comunistii distrugand si batjocorind totul. Inainte de venirea sovieticilor, cea mai mare parte dintre monahi au trecut   cu camioanele pe ghiata in Finlanda si au intemeiat acolo Noul Valaam. Valaam – loc sfant, pe oricare dintre pietrele sale putand fi slujita Sf Liturghie – dupa cum spunea Sf Ignatie Briancianinov.

Si uite ca acolo, in pustia din nordul Rusiei, un ieromonah roman alegea sa vietuiasca, in a doua jumatate a sec 19, lasand in urma sfintenia Muntelui Athos si ajungand sa fie canonizat sfant mai intai de Biserica Rusa!

Am ajuns cu pelerinii romani de mai multe ori la Manastirea Valaam si de fiecare data suntem primiti cu dragoste de catre monahi, pentru veneratia pe care traitorii acestei mari manastiri a Rusiei pravoslavnice o au catre Cuviosul Antipa Romanul. Sf Cuv Antipa este singurul sfant ale carui moaste sunt expuse spre inchinare in biserica mare cat o catedrala a Valaamului si, de fiecare data cand am solicitat, noi romanii am primit binecuvantare pentru deschiderea raclei sfantului nostru.

Vazand evlavia cu care ne inchinam si facem acatistul Sf Antipa la racla sa, una dintre ghidele Valaamului, rusoaica, a fost impresionata si ne-a spus ca de acum cu totul altfel se va raporta si il va prezenta pelerinilor pe Sf Cuvios Antipa ( cel care a facut posibila deschiderea raclei sale, dincolo de orice restrictie impusa in acel loc!).

Icoana Maicii Domnului a Cuviosului Antipa de la Calapodesti are o istorie minunata: la inceputul nevointelor sale  la Schitul Lacu de la Muntele Athos ( unde sfantul a vietuit timp de 15 ani, pentru ca apoi sa plece catre manastirea Valaam – traind acolo ultimii 17 ani ai vietii sale), asadar in chilia care i-a fost randuita in Muntele Athos a gasit intr-un colt, prafuita, o icoana a Maicii Domnului, de care nu s-a mai despartit niciodata si care s-a dovedit a fi facatoare de minuni. Dupa trecerea la Domnul a Sf Cuvios Antipa, la mutarea vietuitorilor Manastirii Valaam din Rusia in Finlanda ( prigoniti fiind de noua putere sovietica), monahii au facut un inventar al tuturor obiectelor bisericesti transmutate; in acest inventar se regaseste si icoana Maicii Domnului apartinand Sf Antipa. Dar in Manastirea Valaamo ( Noul Valaam) din Finlanda nu s-a stiut, pana acum 5-6 ani, unde este sau care este aceasta icoana! De putina vreme, icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, aflata si restaurata, se afla expusa spre   inchinare, la loc de mare cinste in biserica Manastirii  Valaamo, iar noi romanii ajunsi acolo i ne inchinam cu mare evlavie, ca mijlocitoarei noastre catre Domnul, pentru rugaciunile Sfantului roman ( bacauan) Antipa de la Calapodesti.

Sfinte Cuvioase Antipa, roaga-te Maicutei Domnului si lui Dumnezeu pentru noi, romanii de aici si de pretutindeni!

Acatistul Sf Antipa de Calpodesti, vindecator al bolilor fara leac: 

http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfantului-antipa-la-calapodesti-67078.html

Viata Sf Antipa de la Calapodesti (sfintele sale moaste in Romania) :

http://manastirea_christiana.crestinortodox.ro/Sfantul-Antipa-de-la-Calapodesti.html

Corul Valaamului (voci extraordinare)

Ascultati corul Valaamului / Imnul Valaamului:  http://valaam.ru/en/cd/view.php?id=757

Sf. IOAN IACOB HOZEVITUL: O,om!

O, om!

Sf Ioan Iacob Hozevitul

 

O, om!, ce mari răspunderi ai

De tot ce faci pe lume

De tot ce spui în scris sau grai!

De pilda ce la alţii dai

Căci ea mereu, spre iad sau rai

Pe mulţi o să-i îndrume

Ce grijă trebuie să pui

În viaţa ta, în toată,

Căci gândul care-l scrii sau spui

S-a dus, în veci nu-l mai aduni

Şi vei culege roada lui

Ori viu, ori mort odată,

Ai spus o vorbă, vorba ta,

Mergând din gură în gură,

Va-nveseli sau va-ntrista

Va curăţi sau va-ntina

Rodind sămânţa pusă în ea

De dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt; cuvântul scris

Este un leac sau o otravă.

Tu vei muri dar tot ce-ai scris

Rămânen-n urmă drum deschis

Spre ocară sau slavă.

Ai spus un cântec, versul tău

Rămâne după tine

Îndemn spre bine sau spre rău

Spre curăţire sau desfrâu

Lăsând în inimi rodul tău

De har sau de ruşine.

Arăţi o cale a ta

În urma ta nu piere

E cale bună sau e rea

Va prăbuşi sau va-nălţa

Vor merge suflete pe ea

La pace sau durere

Trăieşti o viaţă, viaţa ta

E una, numai una

Oricum ar fi tu nu uita

Cum ţi-o trăieşti, vei câştiga

Ori fericire pe vecie, ori chin pe totdeauna.

O, om! Ce mari răspunderi ai!

Tu vei pleca din lume,

Dar ce ai spus prin scris sau grai

Sau laşi prin pilda care-o dai

Pe mulţi, pe mulţi spre iad sau rai

Mereu o să-i îndrume.

Deci nu uita: Fii credincios!

Cu grijă şi cu teamă

Să laşi în inimi luminos

Un semn, un gând, un drum frumos

Căci pentru toate ne-ndoios

Odată vei da seama.

Amin.

Sf. Ioan Iacob Hozevitul, Ierusalim

Notă:

Această poezie s-a luat din cartea
“Din Frumuseţile Vieţii Creştine”

Sf Ap Andrei: 20 de ani in Dacia!! Ipoteza greceasca.

Sfantul Apostol Andrei a petrecut in Dacia 20 de ani!

Uluitoarea ipoteza greceasca.

Un interviu acordat de ziaristul grec George Alexandrou, autorul uneia  dintre cele mai vaste monografii dedicte Apostolului Andrei (pe care il praznuim pe 30 noiembrie), intitulata “El a ridicat crucea pe geata”, jurnalului ortodox de credinta si cultura “Drumul Emausului” din America, ne dezvaluie un fapt uluitor: Apostolul neamului nostru a folosit “cartierul general” din Scythia Minor timp de 20 de ani!

In urma cercetarilor sale, George Alexandrou a constatat ca, din  uriasul puzzle, reprezentat de teritoriul unde se presupune ca ar fi ajuns Andrei in cele patru calatorii misionare ale sale, lipseste o “secventa” de 20 de ani, cuprinsa intre intoarcerea lui la Marea Neagra din Valaamo (Finlanda) pana la plecarea spre Sinopae si de acolo spre Patras, in Achaia, unde avea sa fie martirizat. Aceasta lunga perioada de timp, conform celor constatate de Alexandrou, Apostolul Andrei ar fi petrecut-o in Dobrogea de astazi, unde isi avea ‘”cartierul general” in Pestera de care traditia i-a legat numele. De aici, ar fi intreprins calatorii evanghelizatoare in restul Daciei, pe Dunare, in sudul fluviului, pe malul Marii Negre, dincolo de Prut si chiar in teritorii mai indepartate. Dupa fiecare asemenea misiuni s-ar fi intors in pestera sa.

«Cartierul general» din Dobrogea, cel mai iubit, dupa Hristos
Alexandrou explica aceasta lunga ramanere a apostolului  in Scytia Minor prin faptul ca s-ar fi “simtit foarte apropiat de daci  deoarece erau monoteisti. Potrivit lui Flavius Josephus, preotii locului erau ca esenienii: virgini, strict vegetarieni, ca ascetii din desert. Societatea daca era foarte libera, femeile aveau aceeasi pozitie cu barbatii, spre deosebire de societatea greco-romana, dacii nu aveau sclavi. De fapt, erau unici in lume la acea vreme pentru ca nu aveau sclavi. Potrivit traditiilor romanesti si descoperirilor arheologice, dacii au devenit crestini datorita Sfantului Andrei insusi, in primul secol. Este firesc sa se fi simtit ca acasa in randul clerului dac si ca ei sa-l fi acceptat rapid si sa fie convertiti”, mai spune jurnalistul grec in interviul amintit. Alexandrou crede ca Apostolul Andrei a iubit acest loc din Scythia Minor mai mult decat orice, dupa Hristos. “Cred ca Dumnezeu i-a oferit asta ca o consolare deoarece a avut calatorii misionare foarte dificile. Avem descrieri ale unor locuri unde nu a fost bine-venit, de unde a fost obligat sa plece. Lucrurile au fost deseori foarte dificile, mai ales cand a fost la slavi, unde sacrificiul uman era inca practicat. Va puteti imagina: Era obosit sa treaca prin astfel de lucruri si cand a venit la daci… unde grecii si evreii erau acceptati in aceeasi masura si unde existau preoti sihastri asceti, se intelege cat de lesne s-a integrat. Putea sa predice, era fericit acolo. De fapt, dacii credeau ca religia pe care el a adus-o nu era numai mai buna decat a lor, ci si o continuare a vechii religii. Au privit religia nativa ca prevestitoare pentru crestinism. Douazeci de ani inseamna mult si se intelege de ce  romanii isi amintesc de el mai mult decat de alte traditii”, mai spune cercetatorul grec.

A fost Sfântul Andrei martirizat in timpul imparatului Traian?
George Alexandrou acorda o mare credibilitate traditiilor romanesti despre Apostolul Andrei, pe care le considera “cele mai de nadejde”. In baza lor, afirma ca, la vremea martiriului, apostolul ar fi avut 85 de ani, poate chiar 95. Totodata, cercetatorul grec este de parere ca martiriul lui nu ar fi avut loc pe vremea lui Domitian sau Nero, conform traditiilor grecesti, ci la inceputul celui de-al doilea secol, pe vremea domniei lui Traian, intre anii 95 d.Hr. si 105 d.Hr. El ia de baza traditiile romanesti si versiunea Sfantului Grigore de Tours a “Faptelor lui Andrei”, in care se spune ca inainte de martiriu, apostolul a avut un vis in care si-a vazut fratele Petru si pe Ioan Evanghelistul in Rai. Aceasta ar putea fi o referire indirecta la faptul ca apostolii Petru si Ioan murisera deja. Sfantul Epiphanius spune acelasi lucru, la fel si Pseudo-Abdia, episcopul Babilonului. De altfel, traditia greaca plaseaza moartea misterioasa a Sfantului Ioan Evanghelistul din Efes (cum ca ar fi fost ingropat de viu pana la gat si apoi corpul lui a disparut pur si simplu) in anul 102 sau 103 d.Hr. “De fapt, exista si acum cantece populare (romanesti n.n.) care vorbesc despre o intalnire intre imparatul Traian si Sfantul Andrei”, concluzioneaza cercetatorul.

Cele patru calatorii ale Sfantului Apostol Andrei
Conform cercetarilor intreprinse de George Alexandrou, Apostolul Andrei ar fi realizat patru calatorii misionare impresionante, desfasurate intr-un teritoriu vast intins pe trei continente: Asia, Europa si Africa.

Iata, in sinteza, posibilul traseu strabatut de neobositul propovaduitor:

Prima calatorie: Gaza –  Lidda, in Palestina- Antiohia – Ancara-Edessa – Urfa (Turcia, in anul 36 d.Hr.) – Bythinia – Capadocia –Galatia – Pontul grecesc – Armenia – Caucaz – Ierusalim;

A doua calatorie: Ierusalim –Antiohia –Cipru (cu vaporul) –Ephes (unde s-a intalnit cu Apostolul Ioan) –Antiohia –Niceea –Pont –Georgia –Parthia (Persia) –prin Kurdistan –Cynocefaloi (azi Balachistan, la granita cu dintre Pakistan si Iran – Sogdiana (azi Samarkand si Bokhara in Uzbekistan – prin Pakistan si Afganistan, pe Drumul Matasii) –Massagetae (China)- Altai – Marea Caspica -Kurdistan – Ierusalim;

A treia calatorie: Ierusalim (anul 49, imediat dupa primul sinod apostolic) – probabil Egipt – Etiopia- Marile Lacuri (granita din Tanzania, Uganda, Rwana si Congo) – Zimbabwe – Etiopia- Meroe (in sudul Nilului) –Ierusalim; Aceasta misiune a fost una speciala, pentru ca ea a vizat, in primul rand, salvarea Sfantului Matei, capturat de triburi antropofage din zona actualei Zimbabwe.

A patra calatorie: Ierusalim (dupa Adormirea Maicii Domnului) –Pont –Georgia –Caucaz – Marea Azov –Donetk (Crimeea) –Kiev- scitii din Ucraina- posibil Novgorod – Lacul Ladoga (Valaam) – posibil Solovki – posibil Marea Baltica – Scotia – posibil Marea Baltica – prin Polonia si Slovacia –Dacia –Sevastopol – Sinopae –Patras;

Se observa ca Pontul grecesc a fost vizat in mod special de Andrei. Adica acele orase porturi de la Marea Neagra infiintate de greci. In acest context, se poate afirma ca apostolul ar fi putut ajunge in Scythia Minor inca din prima sa calatorie, unde ar fi putut lua contact si cu populatia autohtona, adica cu stramosii nostri daci. In decursul anilor, a revenit cel putin de trei ori in zona, de unde, in ultima calatorie, a pornit spre locul martiriului: Patras.

Apostolii au strabatut pamantul in lung si-n lat
George Alexandrou este un bine-cunoscut reporter international, de origine greaca, scriitor si comentator politic, absolvent al Universitatii din Grecia, un fost hippiot si calator pasionat, luptator pentru ecologie. A fost directorul unui ziar istoric din Grecia, director de emisiuni de stiri al unui post de radio din Cipru, a coordonat apoi un program saptamanal de stiri la Radio “Vocea Greciei”, pentru grecii din diaspora, calugarii greci ortodocsi din Siberia, imigranti din Pakistan etc. Este casatorit cu Olga, o ucraineanca de origine rusa, si are doi copii.

Este autorul cartii “El a ridicat crucea pe ghiata”, un volum de 1.000 de pagini dedicat calatoriilor Sfantului Andrei, care exploreaza sursele, traditiile, rutele si culturile apostolului, volum pe care il defineste ca fiind “un goblen cultural”. Ideea cartii s-a nascut la Manastirea Noul Valaamo din Finlanda, unde se retrasese sa scrie o carte despre kalash, descendentii lui Alexandru cel Mare de la granita de nord-vest a Pakistanului. Acolo s-a gandit insa ca ar fi mai bine sa scrie o carte despre sfintii karelieni ortodocsi. De la calugari a aflat insa ca Apostolul Andrei a fost in Karelia. Odata ajuns in Grecia, editorul sau i-a sugerat sa scrie despre acest apostol. Asa a ajuns sa cunoasca legende, traditii, obiceiuri, texte etc. despre Andrei, din peste 50 de limbi si dialecte si a incercat sa vada daca diferitele traditii ale calatoriilor acestuia se potrivesc geografic si temporal, daca sunt macar posibile. Acestea toate au fost coroborate cu comentarii scrise despre vizita apostolului intr-o zona, ajungand sa descopere ca spre exemplu, “traditia kazahstana se potrivea din punct de vedere geografic si temporal cu cea sogdiana din Uzbekistan, aceasta era in concordanta cu cea partiana, iar aceasta se potrivea cu traditia siriana. Era ca un tren, un vagon dupa altul, pana cand am ajuns sa-mi lipseasca doar 20 de ani”, declara acesta intr-un interviu realizat de jurnalul ortodox de credinta si cultura “Drumul Emausului” din America. Acesti 20 de ani au fost completati de traditiile si dovezile romanesti. “Cel mai incredibil lucru a fost acela ca, potrivit vechilor traditii romanesti, anii pe care i-a petrecut acolo reprezinta exact perioada care imi lipsea”, spune acesta. In documentarea sa, foloseste traditii scrise din secolele II si III d.Hr. si este convins ca la acea vreme apostolii au putut strabate teritorii vaste, dovada fiind calatoriile din antichitate cunoscute sau hartile lui Ptolemeu, spre exemplu. Autorul monumentalului volum sustine cu argumente ca marginile pamantului pana unde le poruncise Iisus ucenicilor sa propovaduiasca Evanghelia Lui erau foarte exact cunoscute de lumea greco-romana. Astfel, pentru greci si romani, lumea se termina in abis, la antipozi, dupa Capul Prasum din Zimbabwe. “Faptul ca apostolii au reusit acest lucru intr-o oarecare masura este pus in lumina de istoricul Tertullian, care a scris in 170 d.Hr: “Avem diaconi, avem preoti si avem biserici, pana la sfarsitul pamantului.” Apoi descrie locurile: Sarmatia, Africa Subsahariana, Insulele Britanice si Scitia. Teritoriul sarmatienilor, de exemplu, se intindea de la Marea Caspica la lacul Baikal si de la Mongolia pana la Siberia”, mai spune cercetatorul grec.

Indreinul kalashilor din Pakistan si Indreanul romanilor
Pentru realizarea monumentalei sale carti, George Alexandrou a utilizat traditii orale si texte referitoare la Apostolul Andrei din greaca veche, greaca moderna, pontiana si calabriana, georgiana, abhaziana, slavona, sarba, rusa, ucraineana, romana, kalasha, baganda, kurda, etiopiana amharica, copta, araba, siriana aramaica, turca, turcik din centrul Asiei, iraniana, bulgara, engleza veche, engleza, germana, italiana, latina, albaneza, finlandeza, kareliana, armeana si foarte multe dialecte. A fost impresionat sa descopere la oamenii care vorbesc kalasha, din Pakistan, prezenta unui mesager al lui Dumnezeu cu numele de Indrein, si sa constate ca, in romana veche, Sfantul Apostol Andrei era numit Indrean.

O piesa aparte, care parea a nu completa uriasul puzzle
In timp ce traditiile separate din Bulgaria, Romania, Etiopia, ale vechilor aramaici, sirieni, copti, cele din Grecia si cele ale bisericilor care apartin de Roma, referitoare la Apostolul Andrei, se potrivesc toate, Declaratia de la Arbroath-Declaratia Scotiana de Independenta fata de Anglia, din 1320, care spunea ca scotienii au invatat credinta crestina de la Apostolul Andrei insusi, parea a nu se integra in uriasul puzzle. Dupa lungi cautari, Alexandrou a descoperit ca exista in antichitate o ruta care lega Scotia de alte locuri in care se stia ca fusese Andrei. El a identificat astfel un grup de laponi, numiti “oamenii foca”, vanatori de balene, care locuiau pe coasta baltica, unde se stia ca a poposit si apostolul. Acesti laponi au facut in antichitate comert pe mare, din Scandinavia pana la Hebrides, Orkney, Insulele Shetland si nordul Scotiei, unde exista un loc numit St. Andrew’s, care pastreaza si astazi relicve crestine de secole. In secolul I, Roma capturase sudul Britaniei, iar scotienii si pictii din nord, presati de inchiderea comertului in sud, au inceput sa foloseasca aceasta ruta celto-lapona veche, urmata probabil si de apostol. Asa s-ar putea explica mentionarea categorica a prezentei lui in Scotia in documentul amintit.

Apostolul nostru era umil si avea simtul umorului
Din traditiile studiate de George Alexandrou, s-a conturat imaginea si caracterul omului Andrei. Asadar, apostolul care i-a crestinat pe strabunii nostri era un om simplu, umil, dar ciudat. Traditiile din Kurdistan, Valaamo, Etiopia si Persia il descriu la fel. Avea obiceiul  de a fixa pietre mari sau cruci de fier pretutindeni. Cara un baston imens cu cruce. Era foarte modest si nu umbla cu prea multi discipoli dupa el. Nu predica multimilor, ca Petru sau Pavel. Aduna putina companie, precum un staret de manastire. Era in schimb un om cu simtul umorului. In acest sens, unele surse spun ca, atunci cand a vazut pentru prima oara saunele slavilor, la Novgorod, ar fi trimis scrisori prietenilor spunandu-le: ”Acesti slavi sunt niste oameni asa ciudati: se autotortureaza cu crengi de mesteacan”. Radea cand se gandea la acest lucru. A calatorit alaturi de crescatorii de reni din Laponia, cu hunii, a vorbit cu filozofii greci, comerciantii slavi, cunostea birocrati chinezi, a vizitat triburi primitive din nordul Pakistanului si pe berberii din desertul Sahara. A calatorit pe jos, cu barci si canoe, pe cai, pe camile, reni sau elefanti. Fiind foarte modest, nu a iesit in evidenta alaturi de triada Petru, Iacov si Ioan, desi a fost “cel dintai chemat”. Credea ca fiecare persoana pe care o intalneste este insusi Hristos. Traditia copta spune ca a fost persecutat la antropofagi. De altfel, el a mai fost persecutat in Kurdistan, la Sinopae in Pont, la Tesalonic, in Chalandritsa, langa Patras. Din apocrifa “Faptele lui Andrei” reiese ca era un tip inalt, putin aplecat de spate, cu spancene stufoase, care se intalneau deasupra unui nas mare. Avea parul ondulat si o barba carunta, care se separa in doua spre capat. Avea ochii, probabil, albastri.

De ce iconografia il reda intotdeauna batran pe Andrei
In traditia iconografica, Sfantul Apostol Andrei este redat la fel de batran ca si fratele sau Petru, desi, potrivit Scripturilor, Sfantul Andrei era mai tanar decat Petru. Chiar si Leonardo Da Vinci, in celebra pictura “Cina cea de taina”, l-a infatisat tot in varsta, dupa modelul icoanelor vechi existente la vremea lui. In Sinai, la Manastirea Sfanta Ecaterina, unde exista unele dintre cele mai vechi icoane crestine, Sfantul Andrei este pictat tot batran. Acest lucru se explica prin faptul ca in iconografie este redat chipul persoanei asa cum a fost vazut ultima oara. Numai Sfantul Ioan nu este pictat ca un om batran, deoarece a fost binecuvantat de Dumnezeu sa “salasluiasca pana cand voi veni”. Toti ceilalti apostoli sunt mereu portretizati la varsta mortii, intocmai ca si Domnul.