Sf SERAFIM DE SAROV (2 ianuarie), pagini de jurnal

Rusia, la Izvorul Sf Serafim de Sarov

Primele impresii: octombrie 2005

Imi amintesc ca in toamna anului 2005, la prima mea intalnire cu pravoslavnica Rusie la ea acasa, socul a fost foarte puternic! Am plecat atunci impreuna cu un mic grup de monahi romani, intr-un microbuz de 8 locuri inchiriat din Republica Moldova ( o adevarata aventura!!), iar dintre toate locurile vizitate, Diveevo, cu manastirea Sfintei Treimi a Sfantului Serafim de Sarov, m-a impresionat parca cel mai mult!

 

Prima mirare a fost legata de aparenţa localitatii in sine: Diveevo! Diveevo – un sat mare, cu 9.000 de locuitori, dar cu case saracacioase de lemn (traditionalele izbe), aparent toate la fel, distribuite pe o retea de strazi pe care este foarte usor sa te ratacesti (ceea ce mi s-a si intamplat!) contrasta puternic prin saracie cu grandoarea manastirii, ale carei biserici si clopotnita parca sa vad oriunde ai fi localizat in zona!  Am aflat ca manastirea are 400 de vietuitoare, la care se mai adauga inca cateva sute la schiturile apartinatoare, multe dintre maicute fiind moldovence de peste Prut! Bisericile sunt mari si foarte frumoase, cu cupole aurite, intreaga manastire are cladiri administrative masive, impunatoare, tot arealul fiind inconjurat de gard din fier forjat, cu paza la fiecare poarta de acces! Nu poti sa nu te gandesti ca pentru rusi, casa Domnului conteaza incomparabil mai mult decat casa personala ( de fapt aceasta constatare este valabila peste tot in Rusia), dar si ca, parca Sf Serafim ar fi dorit ca satul sa se pastreze in stil traditional, fara excesele modernismului. Din 2005 si pana azi am tot revenit la Diveevo si evolutia devine totusi evidenta: au aparut magazine noi, case pentru cazarea pelerinilor, taxiuri – servicii conexe numarului tot mai mare de pelerini adusi aici de evlavia catre blandul Batiuska Serafim, cel mai iubit sfant al poporului rus.

 Apoi m-au frapat credinciosii slavi, asa cum se manifestau ei in manastire: cozile la care oamenii simpli si nu numai, au stat in fiecare zi, ca sa ajunga sa sarute moastele Sfantului Serafim, dar si evlavia adanca, credinta primitiva a rusilor, cei care primesc impartasania cu mainile asezate in cruce pe piept – de la fetite de 3-4 ani, imbrobodite,  pana la cei mai batrani credinciosi, unii avand aparente de nebuni pentru Hristos!


M-au impresionat si mi-au mers direct la inima lucrurile Parintelui Serafim, asezate in patru vitrine in biserica si inca intr-una, in trapeza manastirii: o camasa alba, papuci mari ( marimea 45 – 46), crucea grea de bronz pe care a purtat-o toata viata, tot felul de obiecte personale care-mi aminteau de bunicul meu de la Poiana Sarata ( care ma iubea atat de mult…), lucruri care ma faceau sa ma gandesc cu multa dragoste la acest om care acum ESTE SFANT  si ma face cumva sa amestec cele doua planuri asa cum nu mai facusem pana atunci: omul a carui lucruri sunt aici langa mine, acum se afla langa Dumnezeu – tot acum si toti acesti inchinatori STIU, CRED ca el chiar face minuni, ii poate scapa CU ADEVARAT din cele mai cumplite greutati!!! Nu se putea altfel explica marea aceea de oameni de acolo! Si astfel, m-am trezit rugandu-ma cu candoare unui sfant pe care atunci il descopeream, din lucruri vazute nemijlocit, fara sa realizez ce dar extraordinar si nemeritat am primit! Doar dupa ce am ajuns acasa mi-am comandat o carte despre viata Sf Serafim, abia ulterior am aflat ( si m-au socat !!) grelele sale nevointe: izolarea in pustiu, tacerea, rugaciunea o mie de zile pe piatra… , toate, trepte de curatire a sufletului in dorul sau de Dumnezeu!

Am fost in locuri binecuvantate, pe Canavca (drumul Maicii Domnului, care inconjoara manastirea, drum pe care se spune ca Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu merge in fiecare noapte si pe care Maica Stareta impreuna cu soborul si credinciosii il reconstituie in fiecare seara, cu rugaciunea in gand!), am fost in padurea ( “Pustia de aproape”) pe care pasii sfantului au sfintit-o pentru totdeauna si mai ales am fost la izvorul sau tamaduitor – cea mai palpabila legatura dintre lumea vazuta (materiala) si nevazuta ( Duhul Sfant).

La izvorul Sfantului Serafim

 

Octombrie 2005. Cu izvorul tamaduitor a fost asa: noi am ajuns la Diveevo sambata seara pe intuneric, ne-am cazat, iar duminica dimineata la 9 am fost la a doua Sfanta Liturghie, dupa care Maica Nionela (moldoveanca de-a noastra) ne-a preluat in grija. Ne-a dus la masa, apoi ne-am suit in masina si am plecat la izvorul Sf  Serafim si apoi la Schitul Sf Mihail ( care tine tot de manastire). Pe drum catre izvor ne-a spus ca trebuie sa ne scaldam in izvorul tamaduitor  – cum sa ne scaldam la 4 grade Celsius? Pai noi nu suntem pregatiti, nu avem schimburi, unii sunt bolnavi ( soferul avea o criza de sciatica, unii erau raciti etc), dar Maica Nionela nu si nu, ca am venit degeaba in Rusia, mii de kilometri, daca nu intram in apa sfintita! Noi zambeam, ne gandeam: fiecare cu ale lui! Aproape de izvor gasim comert in floare: tarabe cu prosoape, camasi de noapte pentru imbaiat, bidoane de plastic pentru a lua apa tamaduitoare acasa – tot ce era nevoie pentru cei care stiau de ce sunt acolo; nu prea era si cazul meu. Asa ca am luat o patura din masina ( mai bine decat nimica!) si hai sa mergem la izvor! Apa verde intr-un mic lac, o platforma de lemn pe apa, iar pe platforma, niste cabine tot din lemn, in care lumea putea intra sa faca baie. Am deschis usa unei cabine – apa urca pana la nivelul platformei si era acolo in podea o deschizatura patrata cu o scara de fier, cu manere, pentru ca sa putem cobori in apa sfintita… Dar cum sa faci baie la 4 grade, totusi? Primul a indraznit monahul Serafim cel vesel, care a iesit de acolo razand – trebuie sa te scalzi de trei ori, prima oara e groaznic ( ti se taie pur si simplu respiratia, crezi ca faci stop cardiac, dar imediat dupa asta simti multe ace care iti strapung pielea si… te incalzesti! A doua si a treia oara nu mai e mare lucru! ). Am intrat fiecare pe rand, mai tacuti sau chiuind, a fost un ris general – toata lumea comenta, se auzea si inauntru si afara – dar : CHIAR NE-AM SCALDAT IN IZVORUL TAMADUITOR AL SF SERFIM!!! Cineva de acolo spunea ca si la minus 40 de grade, rusii tot se scalda! Ceea ce a fost uimitor a fost ca nu s-a auzit nici un stranut, nimeni nu a inghetat ulterior ( desi ne-am imbracat aproape uzi cu aceleasi haine cu care am venit, dupa care am mers mai departe in pustie, la Schitul Sf Mihail!) Eu mi-am dat seama ca intrasem cu adevarat in apa sfintita doar pentru ca aveam parul de la ceafa ud – si ce daca afara erau 4 grade?! Si nici nu ne-am gandit sa ne facem cate o cruce mare, dupa fiecare imbaiere – asa cum am vazut un rus care a plonjat in apa de pe un delusor de pe marginea lacului, in vazul tuturor!

Cand am citit acasa cate vindecari pe loc, de boli grele, incurabile, s-au facut cu aceasta apa pentru care Sf Serafim s-a rugat lui Dumnezeu, iar El i-a ascultat rugaciunea – abia acasa mi-am dat seama ce mi s-a intamplat cu adevarat! Sunt multi sfinti rusi care s-au rugat Domnului pentru ca izvoarele din apropierea locurilor lor de nevointa sa aduca vindecare, trupeasca si sufleteasca, celor care ajung acolo – dar pe departe, cel mai venerat loc de acest fel din Rusia este izvorul Sfantului Serafim de Sarov! Apa din aceste izvoare este sfintita in mod miraculos, doar prin rugaciunea sfintilor, si intr-adevar este de mare ajutor, considerandu-se ca este purtatoarea unui har special al Domnului pentru noi. Si cei care nu cred acest lucru pot simti efectele:  intr-unul din pelerinajele care au urmat, un parinte sceptic in aceasta privinta, dar care s-a lasat induplecat sa intre in izvorul Sfantului Serafim, s-a imbaiat doar pana la gat ( in mod normal, intri in izvor scufundandu-te pana peste cap). Dar la iesirea din izvorul tamaduitor l-a apucat o durere de cap puternica, de parca tot raul iesit din corp se concentrase doar acolo, in cap, in zona neimbaiata!! Iar durerea a persistat cateva zile! Parintele a marturisit apoi public acest episod, intr-o predica, pentru a da marturie despre actiunea reala, de netagaduit, a apei sfintite prin rugaciunea Sfantului Serafim de Sarov!

Nu departe de izvorul Sf Serafim, in padure, la un kilometru distanta de satul Kremenki, se afla si izvorul tamaduitor al Maicii Domnului, dar acolo pelerinii ajung mai rar. Izvorul este legat de o aparitie a Maicutei Sfinte din anul 1670, cand a fost vazuta la apusul soarelui spalandu-si faţa in acest izvor, cu o zi inaintea unei lupte sangeroase care a avut loc in acea zona intre armata taristra si tarani.

Sf Serafim de Sarov spunea ca Maica Domnului vine la acest izvor in fiecare noapte si isi spala fata, apoi merge si inconjura Manastirea de la Diveevo pe Canavca (pamantul Canavcai este mai scump decat aurul, fiind atins mereu de Preacurata; poate pentru aceasta – din evlavie, dar si sperand in tamaduire – in procesiunea de fiecare seara care are loc pe acest drum, sunt credinciosi care merg desculti).

De altfel, este stiut faptul ca Manastirea Diveevo este al patrulea loc din lume aflat  direct sub protectia Preasfantei Nascatoare de Dumnezeu, loc in care ea este egumena, celelalte trei locuri sfinte ale ortodoxiei fiind: Ivir, Muntele Athos si Lavra Pecerska din Kiev.

Sfantul Serafim, ale carui sfinte moaste sunt la manastirea de maici de la Diveevo si nu la cea din Sarov ( in prezent oras militarizat, inchis),  spunea ca un nevoitor pentru Hristos poate mantui mii de suflete odata cu propria mantuire! Mii de suflete… iar bietii de noi, abia putem sa avem nadeje pentru mantuirea propriului suflet… Batiushka Serafime, fii cu noi!

 

PELERINAJ in Rusia, la Sf Serafim de Sarov, 2016:

Mai 2016 (8 zile, 540 euro) : AICI

Iulie 2016 (Rusia Mare, 16 zile, 1110 euro) : AICI

Iulie 2016 ( 8 zile, 690 euro): AICI

 

Alte postari:

Sf Serafim de Sarov, carbunele inflacarat – predica de Serghiei Bulgakov 

Icoane si fotografii de la Diveevo, Rusia

scan0012 Sf Serafim viata 5 Sf Serafim viata 4 Sf Serafim viata 3 Sf Serafim viata 2 Sf Serafim viata 1 Maica Domnului Umilenia (icoana din padure a Sf Serafim)

1 Sf Serafim de Sarov 1 Crucea Sf Serafim, lucruri personale 7 Satul Diveevo 6 Satul Diveevo, in care se afla manastirea 5 Trapeza Man. Sf Serafim, Diveevo 4.3 Manastirea Diveevo , seara, asteptand procesiunea Canavca 4.2 Manastirea Diveevo 3 Manastirea Diveevo 2 la sfintele moaste ale Sf Serafim de Sarov Sf Serafim de Sarov 1 (3)

Maria Chirculescu

Miriam Turism

12 gânduri despre &8222;Sf SERAFIM DE SAROV (2 ianuarie), pagini de jurnal&8221;

    • miriamturism zice:

      Multumesc mult pt postare, stimata doamna Iuga! Sa stiti ca este vizionata ( statisticile arata asta!) Va mai asteptam si cu alte asemenea intervenii!
      Sa aveti un an bun, cu mult ajutor de la Domnul!

  1. blanche zice:

    Multumesc mult,doamna Maria!Am revazut locurile si am retrait momentele de exceptie de la Diveevo.Nu stiu,poate Batiuska ma va ajuta sa mai ajung la Sfintele moaste.E mai greu din punct de vedere financiar,dar daca Domnul vrea,imposibilul devine posibil.Oricum,voi trimite cunostintelor aceasta postare minunata.Azi am fost la Petru Voda la mormantul parintelui Serafim.Preotii au facut parastas,apoi ne-am amintit cum in ziua ingroparii(3 februarie),zi geroasa,cu multa zapada,s-au adunat in brazii de langa groapa stoluri de pasarele.Cand parintii au coborat sicriul in groapa,pasarelele au inceput sa cante.Toata lumea privea cu uimire,pasarelele cantau mai puternic decat preotii.Parintele a iubit mult pasarile si le hranea iarna,iar la Batiuska tinea nespus de mult.
    Va doresc un an bun,multa sanatate,pace si impliniri frumoase.Sa aveti un an binecuvantat!Orice noutate de la dv.ma bucura.

    • miriamturism zice:

      Doamne ajuta, maicuta, LA MULTI ANI, CU SANATATE SI CU SPERANTA DE MANTUIRE!

      M-a bucurat postarea Sfintiei Voastre si m-a miscat evocarea trecerii la Domnul a Parintelui Serafim, acum nu multi ani! Fie ca Domnul sa il numere printre alesii Sai! Sper din tot sufletul sa ne vedem si in acest an, prezenta Sfintiei Voastre este placuta si binefacatoare in orice grup!
      Calde salutari si prietenilor Sfintiei Voastre! Cu mare drag, Maria

  2. Mitrana Iuliana zice:

    Folositor, ziditor comentariul cu impresiile din pelerinaj. Insa nu stiu cati dintre romanii care au avut privilegiul sa ajunga acolo pun in practica la intoarcerea in tara „experienta” acumulata. Spre exemplu, rusii se impartasesc fara lumanare. Lumanarea este un simbol, nu influenteaza cu nimic esenta Tainei Sfintei Impartasanii. Am asistat la Bucuresti insa la un moment cand preotul slujitor nu l-a impartasit pe un tanar pentru ca nu avea lumanare!!! Va dati seama cat suntem de abtuzi? Punem prea mult accent pe lucrurile exterioare si pierdem esentialul! In Ucraina si Rusia, in catedralele aglomerate se impartasesc si la mai multe potire odata, sunt adevarate cozi, siruri de oameni, la noi (cred ca-mi dati dreptate situatia nu este doar in Bucuresti asa) catedrala plina si nu se impartaseste nimeni, nici la marile sarbatori. Am vazut nenumarate cazuri la manastiri de maici, unde nici de hram, sau de Sf. Apostol Andrei (cel care ne-a increstinat) nu se impartaseste nici un adult. Asta ar trebui sa ne dea de gandit!

    • miriamturism zice:

      Doamne ajuta, LA MULTI ANI, stimata doamna!

      Ma bucur ca v-a placut materialul despre Sf Serafim de Sarov, a fost ca un fel de multumire adresata Sfantului, pt ajutorul dat. Cat despre modul in care ne manifestam noi, credinciosii ortodocsi romani, in raport cu rusii, sunt multe de spus. Si eu am avut tentatia/ispita de a judeca aceste aspecte, mai ales la primele pelerinaje in Rusia, impresionata fiind de puterea, de fortza credintei lor. Apoi am inteles lucrurile mai nuantat… Adica, am aflat ca in Federatia Rusa, doar 50% din populatie se declara crestina, restul sunt atei sau de alte religii sau culte ( educatia comunista inca are efecte acolo, la nivel de societate; in St Petersburg, in 2005, am ratacit o gramada de timp cautand sa aflam Manastirea Sf Ioan de Kronstadt si nimeni pe strada nu stia unde se afla, desi eram chiar la 2 strazi distanta. Noi venisem din Romanian mii de km pt Sf Ioan de Kronstadt si tinerii rusi de pe strada habar nu aveau cine este!! ). Noi suntem 97% crestini, iar Bisericii Ortodoxe ii apartin 87% din populatie si chiar daca nu avem manifestarile de credinta ale pravoslavnicilor rusi, totusi la nivel de societate crestinii se simt in elementul lor ( in Rusia se face si azi mucenicie pt Hristos, vezi Parintele Sisoe ucis de musulmani acum 2-3 ani in Moscova, vezi Evghenie Ostasul ucis de ceceni pt ca a refuzat sa-si scoata crucea de la gat…). Apoi ei, ca suflet slav, au alte caracteristici decat noi, sunt mult mai radicali, mai „in alb si negru”, iar atunci cand sunt crestini, cred cu toata profunzimea sufletului lor! Noi romanii mergem mai degraba pe linia de mijloc, asa am supravietuit in istorie, la intersectie de imperii si de sfere de influenta – am reusit sa ramanem romani! Eu sunt convinsa ca credinta ortodoxa este cea care ne-a mijlocit la Domnul pastrarea ca natie – la noi nici comunismul nu a avut excesele pe care le-a inregistrat statul ateu in Rusia in ceea ce priveste lupta impotriva credintei crestine ( biserici daramate, distruse cu furie; ierarhi, monahi, preoti deportati si omorati in masa; regiuni imense lasate fara biserica si fara Sfanta Liturghie, zeci si zeci de ani!). Si inca ar mai fi multe de spus…
      Bineinteles ca trebuie sa luam ce este bun, iar Biserica Ortodoxa Rusa este, la acest moment, cea mai puternica biserica crestina a lumii ( cred asta cu toata taria si eu!)! Ei chiar afirma ca sunt ” a 3-a Roma” ( Roma, Constantinopol, Moscova) si tot singele mucenicesc varsat in Rusia atee a secolului 20 ( ca in primele veacuri de prigoana crestina) ii indreptateste sa se auto-afirme astfel. Icoanele Maicii Domnului, mari facatoare de minuni, pe care ei le proslavesc ca si pe sfinti ( cu date de pomenire in calendar) si multimea marilor sfinti rusi, grabnic ajutatori pentru toti cei care ii cheama in rugaciune, fac ca acest spatiu al Rasaritului sa aiba o putere si un magnetism duhovnicesc pe care nu se poate sa nu il simtitm fiecare! Dar asta nu inseamna ca noi, romanii, trebuie sa ne auto-blamam, pentru ca… mergeti in Moldova sau in Maramures si veti vedea cati credinciosi sunt in Biserica! Si cat de adevarata este credinta lor! Nici la hramul Sf Serafim de Sarov si nici la hramul Sf Serghie de Radonej – cei mai iubiti sfinti ai Rusiei – nu exista pelerinaj ca la Sf Cuvioasa Parascheva de la Iasi! Asadar, de cati ani merg in Rusia, am invatat sa ii iubesc cu tot sufletul pe sfintii rusi, sa invat de la ei, sa ii rog sa imi fie protectori – dar in acelasi timp sa raman alaturi si de Biserica mea Ortodoxa Romana, pe care stiu ca Maica Domnului o iubeste ( nu exista insa padure fara uscaturi, nu? si aici ar fi foarte multe de spus…).
      Sf Serafim de Sarov se pare ca a fost duhovnicul Parintelui Arsenie Boca la Muntele Athos -desi Sf Serafim trecuse la Domnul de cateva sute de ani – si el a fost dat Parintelui Arsenie Boca de insasi Maica Domnului, ca raspuns la rugaciunea sa de a avea un duhovnic potrivit! Dupa revenirea de la Muntele Athos, Parintele Arsenie Boca a dovedit harismele pentru care, in scurta vreme, a fost numit „Sfantul Ardealului”. Iata ce legatura frumoasa intre Sf Serafim si noi, romanii!
      Iertati-ma; sa aveti un an binecuvantat!Cu mare drag, Maria Chirculescu

      • geo zice:

        Foarte frumoase cuvinte si ganduri. As fi interesata de un Pelerinaj in Rusia, la Sf Serafim de Sarov, in 2012. Este posibil sa se organizeze?

        Multumesc si La multi ani! cu toate cele bune,

        Georgiana

      • miriamturism zice:

        Doamne ajuta, La multi ani!

        Da, noi organizam pelerinaje in Rusia din anul 2005. Cel de anul trecut, numit Rusia Mare, a durat 21 de zile, dar a fost impartit in 2 module care puteau fi achizitionate si separat ( prima parte, nordul extrem – St Petersburg, Man. Solovet de la Marea Alba… in timpul Noptilor Albe; a doua parte – Rusia Centrala, la Sf Serafim de Sarov, dar nu numai). Anul acesta vom lansa o oferta similara, dar inceputul va fi prin Finlanda ( Finlanda si Rusia Nordului extrem, apoi Rusia Centrala). Incercam pana in 15 ianuarie sa postam programul detaliat pe site si pe blog. Pana atunci, ca sa va faceti o idee, va dau linkul catre programul de anul trecut ( care a iesit foarte bine, desi a durat atat de mult – la final, ne-am fi tot dus… ortodoxia rusa ne-a facut sa uitam de grijile noastre zilnice, la care a fost greu sa revenim:).

        https://miriamturism.wordpress.com/2011/05/27/rusia-3-in-1/

        Daca aveti timp, prospectati si postarile din categoria Rusia, de pe blog:
        https://miriamturism.wordpress.com/category/rusia/

        Va asteptam alaturi de noi!

  3. Reghina V. zice:

    Mulţumiri din inimă pentru posibilitatea de a merge în pelerinaje cu gândul şi cu sufletul, pentru că din păcate picioarele şi puterile nu mă mai ajută să o fac de-adevăratelea. Foarte interesante pentru mine şi comentariile. Nu este rău să învăţăm de la alţii, dar bine ar fi să ne învăţăm noi românii unii pe alţii şi să învăţăm unii de la alţii. Ne trebuie dorinţă, deschidere, disponibilitate, bunăvoinţă şi mai ales dragoste. Anul 2012 să ne aducă sănătate, pace, credinţă sporită, tot ceea ce ne lipseşte şi ne trebuie, putere, speranţă, curaj. La mulţi ani buni! Şi vă rog să nu mă uitaţi când aveţi de împărtăşi gânduri, imagini şi fapte deosebite. Reghina Vârvici, Bucureşti

    • miriamturism zice:

      La multi ani, stimata doamna Vârvici!

      Nici nu stiu cum sa va raspund, cunoscand de la cine vin aceste aprecieri… Ma bucur mult ca v-a placut postarea – dar sincer, cunoscandu-ma si pe mine, cred ca aici este un ajutor direct dat „de sus”, pt ca mie mi-e foarte greu sa cred ca o postare pe un blog nu foarte cunoscut si pe o asemenea tema (despre un sfant rus, chiar daca este cel mai iubit sfant rus!), la doi pasi de la evenimentul care inseamna schimbarea anului, a ajuns ieri la un moment dat pe locul al 5-lea intre blogurile WordPress in limba romana! Stiti cum e, doamna Vârvici? Pelerinajele sunt un timp altfel decat timpul comun, lucrurile se intampla altfel, ispitele sunt mai mari, modul de rezolvare trebuie gasit in cheie duhovniceasca, ajutorul dat de Dumnezeu prin Sfintii Sai uneori este coplesitor de direct – si atunci nu poti zice decat: slava Tie, Doamne! Iar acum, am impresia ca Domnul a dorit sa il proslaveasca pe alesul Sau, Sf Serafim, folosidu-Se si de materialul acesta!…
      Si in concluzie: Batiuska Serafime, fii cu noi, indiferent daca mergem in pelerinaj sau ramanem, din binecuvantate pricini, acasa!

      Cu mare drag,
      Maria Chirculescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s